joi, 17 aprilie 2014

Branza cu marar si alte verdeturi - aperitivul perfect pentru vara

Hehe, de cand ne-am mutat la casa, am descoperit branzica aceea dulce, fara sare, care se obtine simplu din laptele usor acrit si incalzit (nefiert in clocot). Branzica aceea dolofana, fina si grasa, care merge perfect cu o mamaliguta si smantana buna, tot facuta in casa. Si chiar cu un ou de tara (optional).

Am ajuns sa imi doresc branzica dulce proaspata mereu in casa, blatul de pizza, painea si omleta sunt nepretuite datorita ei. Dar azi va pun doua incercari de combinatii cu verdeturi, ceapa sau usturoi si prospetime la pachet cu aroma fina specifica. Nu pot pune exact cantitati, doar orientativ, fiecare poate opta pentru mai multa sau mai putina aroma, fiecare vrea mai mult sau mai putin dietetic ori sarat.

Este de preferat sa lucrati cu sare mai grunjoasa, cu granula cam ca si zaharul. Sarea extrafina nu zdrobeste si nici nu absoarbe la fel uleiurile si umezeala din plante.

1.  Branza cu ceapa verde
Cantitati egale de branza proaspata si smantana, eu am folosit aprox. 0.5 kg si 0.5 kg. Iese dulce, ca atare am pus sare (cam jumatate de lingurita) si am frecat sarea cu putina salvie, menta, roinita si marar, toate proaspete (primele 3 direct din gradina). Iese aroma din verdeata si se impregneaza bine de tot in sare :)

Apropos, daca aveti un mojar mai adanc de piatra sau altceva - este perfect!!!!

Se adauga peste verdeturile cu sare toata cantitatea de smantana, se amesteca bine, apoi toata branza si se omogenizeaza. Dupa ce se lasa 10-15 minute sa se odihneasca, se taie marunt cateva fire de ceapa verde si se amesteca in continut, apoi se lasa la frigider pentru a 2-a zi sau la temperatura camerei daca a fost pregatita inainte de masa, macar o jumatate de ora.

Inainte de a se manca, se mai amesteca o data. Ideea finala este ca la temperatura camerei din verdeturi si din sare ies si se amplifica aromele (uleiurile esentiale) iar ca sa vorbim ca la carte, obtinem un maxim de calitati organoleptice (gust, miros, aspect, consistenta etc). :)

2.  Branza cu usturoi verde
Identic, in cantitati egale se pun de-o parte branza proaspata si iaurt (de preferat normal, gras caci are gust mai bun). Se freaca cu jumatate de lingurita de sare cateva ace de rozmarin, patrunjel verde si menta pana se zdrobesc bine (in prealabil verdeturile trebuie taiate marunt la cutit) apoi se incorporeaza si mararul.

Din nou, vorbim de verdeturi proaspete si care se prepara imediat.

Se adauga iaurtul, se amesteca bine apoi se adauga branza si la fel, se omogenizeaza. Compozitia, pana aici, poate fi prea moale pentru anumite gusturi, ca atare daca vreti sa fie mai tartinabila sau sa vina ca umplutura in rosii si ardei gras, puteti pune telemea proaspata, usor sarata (nu potroaca sau maturata!) rasa pe razatoarea mica. Ca si cantitate e greu de scris, aprox 300 g telemea a fost pentru noi o solutie perfecta, dar am pus mai putina sare.

La fel, se lasa 10-15 minute sa se aseze si se taie marunt, rondele, cateva fire de usturoi verde, cu tot cu frunzecare apoi se inglobeaza in continut. Se lasa la frigider pentru a 2-a zi sau la temperatura camerei daca a fost pregatita inainte de masa, macar o jumatate de ora. Inainte de a se manca, se mai amesteca o data. Aici o zic iar pe-aia cu calitatile organoleptice la maxim :)

Ambele variante de combinatii sunt meseriase pe timp de vara, cu rosii  si ardei gras cu gust, paine proaspata sau pentru copii - chiar si cu paine prajita, langa un ousor sau cu un ceai ori suc proaspat de fructe, dimineata-pranz-seara. Iar dupa ce te muncesti cu drag si spor o sa vezi cu bucurie ca se termina muuult prea repede si data viitoare vei face cu siguranta mai mult :)

Pofta mare!

vineri, 6 mai 2011

Surse de inspiratie pentru gurmanzi

Am mai atins un punct, perfectionat de la pastele trecut incoace: friptura de miel. Calda, moale si cu un gust demential, puternic aromat cu salvie si rozmarin, cu gust de vin rosu. Alaturi de un ousor, de o ciorbita de miel, de pasca.... Si numai daca mielul a avut intre 11 si 12 kg: nici "balos", nici fibros. Ci numai bun....

Pe langa bucuria mea cea mai mare de azi, plantutele din Cora, proaspete si la ghiveci, de menta si rozmarin (a iesit friptura fetii cu sare si rozmarin proaspat o minune!), m-am gandit sa va impartasesc din link-urile unde gasim retetele cele mai reusite, parfumate, deosebite ca gust si aroma si cel mai important - pe placul nostru.

1. http://adamache-laura.blogspot.com
2. http://savalaura.blogspot.com
3. http://www.mancarecudragoste.blogspot.com
4. site-uri care folosesc ingredietele blog-urilor de mai sus, in ceea ce vrem ca si mancare, pentru o idee in plus.

Yessssssssssssss, prima painica de casa facuta la vasul roman a iesit de la cuptor! Arata si miroase demential....

vineri, 11 februarie 2011

Drojdie naturala, facuta in casa

Cea mai mare realizare din punct de vedere culinar: pornind din vara sau mai din primavara trecuta, Radu a obtinut din prima (cu faina selectionata si schimbata regulamentar si meticulos) drojdie de casa, pentru paine si aluaturi de copt, in general.

A cautat si a testat, asa a gasit cateva faini cu care sa stim sigur gradul de crestere al painii (in final, totul se reduce la paine, nu?). Am folosit si faina de moara, de tara, dar am folosit si faina tip 000, nu prea grozava. Am folosit batoane de azima, tot felul de uleiuri si prafuri de plante, faini simple sau in amestec. In orica caz, ne ies painile grozave, elastice si pufoase, cu un gust ca de tara, raman proaspete si fara firmituri la taiere timp de aproape 4 zile...

Daca va intereseaza, scrieti-mi ca sa pot sa caut link-urile din care s-a inspirat sau chiar (in urma unei instruiri corecte) sa pot relata mai multe despre obtinerea drojdiei. Si... apropos, daca vreti, va putem pune de-o parte si voua putina drojdie ca sa va incepeti cultura de mici bacterii :)

Curcan... dupa un an!

Din cauza multor directii incare mi-am imprastiat energia, vreau sa catadicsesc sa mai scriu si pe-aici... nu de alta dar am multe spus, multe s-au intamplat, multe am descoperit sau am rezolvat (ca de altfel si pe alte bloguri).

Si cum spuneam in titlu, azi e zi de curcan! A descoperit Radu o reteta mai mult decat dementiala, la cuptor, cu vin mult. Se iau 1-2 sau mai multe bucati de pulpa de curcan si se lasa putin sa se odihneasca cu mirodenii, dupa care de baga la cuptor cu vin, ulei de masline, o ciupercuta si, daca ai chef, niscaiva ananas din conserva... Va garantez ca lipsa apei si prezenta vinului (periodic se scoate curcanul si se mai stropeste cu sosul din tava, vas roman sau yena) il fac apetisant si foooarte fraged.

Si cand te gandesti ca prima oara am mancat un curcan odios, numai fibra... si fara gust... acum chiar as manca numai pulpita... Balesc cand ma gandesc ce desfrau culinar ma va supune Radu diseara...

sâmbătă, 2 ianuarie 2010

Cartofi copti

Pentru ca nu am mancat pana aproape de 31 de ani cartofi copti, sotul meu mi-a oferit intr--o seara un festin demn de salivat chiar si acum, dupa 6 luni de la prima pofta. Adicatelea, cartofi ca aia facuti in jar (ca doar ne-am delectat si cu ei) insa acasa, in bucatarie, mai greu...

Asta este o mancare care se poate da intocmai sau ca garnitura si copiilor mici!!

So.... am spalat 4-5 cartofi mari, lasati sa se usuce, unsi din belsug cu ulei de masline si apoi inveliti in folie de aluminiu. In cuptorul incins cam la 220 grade se introduc direct pe grilajul din dotare, plasat fata de jumatate 2 grile mai sus (nu stiu de ce, ca oricum ni s-a busit garnitura de la usa cuptorului si eu zic ca nu mai conteaza unde tii grilajul dinauntru. Experienta a demonstart insa ca totusi conteaza :)) ) si se tooooot coc vreo ora sau 1 ora jumate, pentru siguranta (cartofi din aia tari, albi, foarte densi).

Dupa expirarea termenului regulamentar, se scot din cuptor intr-o oala cu capac, unde mai stau putin sa musteasca si sa se desprinda de folie, timp in care pregatim altele. Si anume:
  1. branzica de casa (covalact) cu marar si sare,
  2. felii de unt
  3. cascaval ras cu smantana
Oricare din acestea se foloseste dupa ce se scoate cartoful din folie, se curata de coaja, se taie in 2 si se presara un puf de sare, in functie de preferinte. Se asterne pe cartof oricare din variantele 1, 2 sau 3, dar se lucreaza repede ca sa se pastreze cartoful inca fierbinte.

Pentru ca iar mi-am facut pofta, ma duc sa spal niste cartofi myself si... va doresc pofta buna!

miercuri, 30 decembrie 2009

Salam de biscuiti

Pentru ca din cauza acestei retete am facut blog-ul despre retete (si inca n-am pus decat mica parte din ce gatim noi!), era normal sa apara si pe aici minunata reteta, necomplicata, dar cu succes garantat.

So, ca si ingrediente, folosesc:
- 900 ml lapte
- 1 kg biscuiti simpli
- 1 pachet unt gras (250 gr) (nu recomand margarina, din cauza calitatilor toxice si a gustului lipsa)
- 9-11 linguri cu varf de zahar (depinde cat de dulci sunt biscuitii sau de cat de dulce vreti salamul)
- 2-3 pliculete zahar vanilinat sau vanilat
- 5 linguri cu varf de cacao
- 3 sticlute esenta de rom
- 1 punguta stafide (in loc de rahat)
- 1 lingurita rasa de praf de scortisoara

Pentru exterior, se poate trece printr-un pat de praf de nuca de cocos (personal, imi place nuca cruda, nu deshidratata si de-aia nu folosesc deloc).

Se rup biscuitii in bucati potrivite, nu foarte mari, intr-un vas mai mare.
Separat se fierbe laptele si se adauga untul si zaharul la foc mic pana cand se topesc.
Se da vasul de pe foc si de adauga pudra de cacao si de scortisoara si se amesteca pana se sparg si se topesc toate cocoloasele.
Se mai da intr-un clocot si se adauga esenta de rom.
Se toarna peste biscuiti si stafide si se amesteca pana se omogenizeaza (laptele trebuie sa fie un pic caldut - NU FIERBINTE!). Compozitia se imparte din ochi in 3 parti si se ruleaza fiecare parte ca pe un slam. Se pune la frigider pana a doua zi, cand este intarit si se taie felii (de altfel foarte aspectuoase!).

Sper ca v-a placut si ca veti incerca, deoarece este o reteta simpla si destul de rapida, iar d-voastra si cei dragi veti aprecia parfumul si gustul deosebit al salamului de biscuiti!

Pofta buna!

marți, 14 iulie 2009

Sprot prajit. Hamsie prajita

Tocmai am facut 1/3 dintr-o punga de sprot congelat de 1 kg si au iesit perfect 2 portii de sprot prajit cu lamaie. Si iese demential, exact ca la mare!
Iar reteta o impartasesc cu voi. Am gasit-o pe net. Suna cam asa:
"
  1. Fie ca pestii sunt congelati sau nu ii punem in lapte si ii lasam acolo minim 15 minute sau pana sunt decongelati. Ii spalam apoi in mai multe ape.
  2. Trecem pestii prin faina amestecata cu mult piper. Se scutura bine excesul de faina de pe ei.
  3. Intr-o tigaie adanca incingem mult ulei. Punem un pestisor in ulei si daca acesta sfaraie, uleiul e suficient de incins.
  4. Prajim pestii in ulei cam 3 minute. Se prajesc in 2-3 ture ca sa nu fie prea multi in tigaie si sa scada temperatura uleiului.
  5. Se scot pestii pe servetele de bucatarie sa se absoarba excesul de ulei.
  6. Cand toti pestii sunt prajiti ii mai puneti inca o data in tigaie la prajit pentru 1 minut, acum ii puteti pune toti o data. Aceasta dubla prajire ii va face mai crocanti.
  7. Ii scoateti tot pe servetele de bucatarie sa se absoarba excesul de grasime si apoi presarati sare peste ei.
  8. Servitit stropitit cu lamaie sau cu mujdei de usturoi.
"

Cu lamaie am facut clabuci si eu si Radu pentru ca n-aveam chef de mujdei. Abia asteptam concediul la mare ca aromele deja ne-au terminat. Am dat drumu la toate purificatoarele si filtrele si 2 betisoare parfumate cu trandafir.....

Va asigur ca si hamsia se prepara exact la fel!

Va pup si pofta buna!