Cartofi copti

Pentru ca nu am mancat pana aproape de 31 de ani cartofi copti, sotul meu mi-a oferit intr--o seara un festin demn de salivat chiar si acum, dupa 6 luni de la prima pofta. Adicatelea, cartofi ca aia facuti in jar (ca doar ne-am delectat si cu ei) insa acasa, in bucatarie, mai greu...

Asta este o mancare care se poate da intocmai sau ca garnitura si copiilor mici!!

So.... am spalat 4-5 cartofi mari, lasati sa se usuce, unsi din belsug cu ulei de masline si apoi inveliti in folie de aluminiu. In cuptorul incins cam la 220 grade se introduc direct pe grilajul din dotare, plasat fata de jumatate 2 grile mai sus (nu stiu de ce, ca oricum ni s-a busit garnitura de la usa cuptorului si eu zic ca nu mai conteaza unde tii grilajul dinauntru. Experienta a demonstart insa ca totusi conteaza :)) ) si se tooooot coc vreo ora sau 1 ora jumate, pentru siguranta (cartofi din aia tari, albi, foarte densi).

Dupa expirarea termenului regulamentar, se scot din cuptor intr-o oala cu capac, unde mai stau putin sa musteasca si sa se desprinda de folie, timp in care pregatim altele. Si anume:

1. branzica de casa (covalact) cu marar si sare,
2. felii de unt
3. cascaval ras cu smantana

Oricare din acestea se foloseste dupa ce se scoate cartoful din folie, se curata de coaja, se taie in 2 si se presara un puf de sare, in functie de preferinte. Se asterne pe cartof oricare din variantele 1, 2 sau 3, dar se lucreaza repede ca sa se pastreze cartoful inca fierbinte.

Pentru ca iar mi-am facut pofta, ma duc sa spal niste cartofi myself si... va doresc pofta buna!